Bine ați venit la libraria noastră online Cărți Creștine!
Free Call

Omul si banul

£15.00

Autor : Jacques Ellul

Cartea Omul si banul, in analiza pe care o face raportarii omului la ban – acest idol modern -, are ca punct de pornire cuvintele Bibliei, care abunda in exemple si referiri la problema bogatiei.

 

1 în stoc

SKU: 27006 Categorii: , Etichete: , Product ID: 15537

Descriere

Cartea Omul si banul, in analiza pe care o face raportarii omului la ban – acest idol modern -, are ca punct de pornire cuvintele Bibliei, care abunda in exemple si referiri la problema bogatiei. Devenit instrument de lucru zilnic pentru fiecare dintre noi, iar pentru unii chiar baza unor preocupari si meserii de zi cu zi ani de-a randul, banul, in continua sa metamorfozare ca forma moderna de moneda de schimb sau rezerva de valoare, intinde naturii umane o capcana in care omul e inclinat sa se implice sufleteste ca in orice alta legatura de durata. In relatia sa cu banul, omul modern pare a fi in mare pericol, in masura in care ajunge aproape intotdeauna sa il iubeasca si sa i se supuna, admirator pe de o parte si sclav pe de alta, doua fatete ale aceleiasi monede. Cum s-a ajuns aici si ce ne ramane de facut, iata subiectul foarte serios tratat de Jacques Ellul, un autor pe cat de serios si de temeinic in studiile sale, pe atat de putin cunoscut si de apreciat.

Cititor atent şi avizat al lui Marx, Ellul n-a fost nicidecum însă un apologet al marxismului (aşa cum îl cataloga recent un glosator pripit în coloanele României literare), ci, dimpotrivă, un adversar al acestuia, căruia i-a contestat toate tezele fundamentale: materialismul, prioritatea acordată economicului, ideea progresului, teoria luptei de clasă, comunismul, planificarea economică. E însă la fel de adevărat că Ellul a preluat părţile încă viabile ale teoriei lui Marx, prezente mai ales în scrierile de tinereţe ale acestuia, integrîndu-le însă unei viziuni personale, care e radical diferită de cea a autorului Manifestului comunist. Iar citatele din Marx, la care Ellul recurge frecvent, n-ar trebui să ne deranjeze: în ţările occidentale Marx e considerat şi astăzi un gînditor respectabil şi, indiferent dacă ne place sau nu, marxismul continuă să rămînă un reper important în istoria gîndirii din ultimul secol şi jumătate. Şi nu trebuie nici să considerăm marxismul totuna cu leninismul, care a reprezentat suportul ideologic al regimurilor comuniste din Est: tezele lui Lenin s‑au abătut de la una dintre ideile majore ale lui Marx, situîndu-se în răspăr faţă de perspectiva strict dialectică a acestuia: aceea că revoluţia proletară va izbucni simultan în toate ţările capitaliste dezvoltate, motiv pentru care bolşevismul a fost criticat şi tratat cu neîncredere de fruntaşii marxismului european, dintre care n-a lipsit Rosa Luxemburg, căci, conform schemei elaborate de Marx, revoluţia proletară nu avea cum să reuşească într-o ţară neindustrializată cum era Rusia în 1917, iar prăbuşirea sistemului leninist era previzibilă încă de pe atunci, deşi a survenit abia peste şapte decenii.

Deşi recunoaşte meritele lui Marx, fără a fi un marxist, Ellul a fost însă un critic înverşunat al comunismului, dar şi al societăţii capitaliste. A consacrat pagini importante alienării, tehnicii şi tehnologiei, propagandei, dar – după propria lui mărturisire – ideea care l‑a preocupat cel mai mult a fost aceea de libertate: „Nimic din ce am făcut, trăit sau gîndit nu poate fi înţeles decît dacă se raportează la libertate“.