Un roman despre pierdere și regăsire

Povestea lui Pat Gardiner – o continuare a romanului Tufișul de argint – explorează, în stilul inconfundabil al autoarei, plin de vervă, inocență și neliniști creatoare, evo­luția personală, legăturile profunde cu cei din jur, ata­șa­mentul față de farmecul frumoasei case vechi de pe Insula Prințului Edward, unde eroina își trăiește amintirile și găsește alinare pentru dezamăgiri. Pat, deși ostilă inițial schimbărilor de orice fel, descoperă frumusețea și bucuria în prefacerile continue ce evocă complexitatea iubirii, loialitatea și trecerea timpului.
Lucy Maud Montgomery urmărește îndeaproape eroina care se confruntă cu sentimentul pierderii, dar care nu renunță nici o clipă la speranța unui nou început – dreptul la înviere al fiecărui om înainte de Învierea ce va să fie.
În cele din urmă, romanul ni se descoperă ca o meditație asupra importanței găsirii unui loc în care să te simți pe deplin acasă, putând fi socotit un adevărat testament al ne­voii de stabilitate și continuitate ce însoțește sen­ti­mentul copleșitor al viețuirii creștine.

Lucy Maud Montgomery (1874‑1942) este cea mai cunoscută scriitoare canadiană pentru tineri de la începutul secolului al XX‑lea, celebră pentru seria de nouă romane centrate în jurul personajului Anne și pentru trilogia despre Emily Starr, o orfană adolescentă cu vise mari, crescută de mătușile ei la ferma New Moon din Insula Prințului Edward.

Emily adolescentă (1925) este a doua parte a trilogiei și zu­grăvește anii de liceu ai protagonistei, petrecuți în casa mătușii Ruth – personaj pitoresc marcat de ste­reotipuri, mes­chinării și prejudecăți, dar care în timp își dez­­văluie și capacitatea de loialitate și afecțiune familială. Prie­tenia ei cu Ilse, Teddy și Perry se apro­fundează, dar în viața lui Emily ocupă un loc important și prietenia cu un intelectual rafinat și enigmatic – Dean Priest.

Pasiunea călăuzitoare a lui Emily rămâne însă scrisul. Fire contemplativă și cu o sensibilitate aparte, adoles­centa atin­ge primele trepte ale împlinirii literare și gustă cele din­tâi succese publicistice, hotărând să urce „cărarea alpină” – simbol al ascensiunii anevoioase a creatorului.

Într‑o manieră unică, L.M. Montgomery ne oferă în Emily adolescentă portretul spiritului sensibil și creativ la vârsta ado­les­cen­ței – o perioadă atât de fertilă, dar și sfâ­șietor de fragilă –, portret în care ne regăsim cu toții.

Avem în față un volum încântător și ne așteaptă nu mai puțin de douăsprezece povestiri de citit cu sufletul la gură. Pentru că, deși Avonlea și Anne sunt elementele de legătură, ceea ce ne atrage la aceste povești este relația dintre oameni, iar oamenii nu sunt deloc o ficțiune, chiar dacă numele lor sunt aici doar luate cu împrumut. Suntem puși în fața unei dileme: abia așteptăm să ajungem la finalul povestirii pentru a vedea ce se întâmplă, pentru că intrigile sunt de minune țesute, dar în același timp parcă am vrea să zăbovim cât mai mult alături de personaje, pentru că autoarea are darul de a le face nemaipomenit de dragi cititorilor. În afară de calitățile și virtuțile care fac oamenii plăcuți și apreciați, Montgomery reușește să ne facă să îndrăgim personajele, de fapt oameni în carne și oase, și prin defectele lor, care sunt de fapt ale fiecăruia dintre noi.

Considerat de critici cel mai „adult” volum al seriei „Anne de la Green Gables”, Rilla din Ingleside ne prezintă familia Blythe în preajma izbucnirii Primului Război Mondial și în timpul desfășurării lui.

Ca foarte mulți alți tineri canadieni, băieții Annei și ai lui Gilbert, Jem și Walter, se înrolează voluntari și pleacă pe front, alături de soldații englezi. Acasă rămân fetele, iar personajul principal al romanului e Rilla, mezina. Cu o inteligență la fel de vie ca a mamei sale, fetița, în vârstă de 15 ani, transmite cititorului adevăruri adânci despre viață și despre oameni.

Cunoscută cititorilor mai ales prin seria romanelor ce au făcut-o nemuritoare pe Anne, fetița din Casa cu frontoane verzi, scriitoarea Lucy Maud Montgomery se lasă acum redescoperită și ca o minunată autoare de povestiri și nuvele.

Volumul de față, un cadou de Crăciun în sine, aduce în fața cititorului un buchet de șaisprezece povestiri despre Sărbătoarea Nașterii Domnului, așa cum este ea trăită pe pământ canadian.

Pe lângă două capitole extrase din seria Anne, celelalte povestiri sunt cu totul originale, având însă un filon comun, un puternic fir de legătură cu mult îndrăgita serie: toate respiră aceeași naturalețe, simplitate și firesc al vieții cu care Anne și prietenii săi ne-au cucerit și încălzit inimile.

Tânărul cititor care identifică astăzi Sărbătoarea Crăciunului cu abundența de reclame luminoase, cu sintagma „luna cadourilor” și goana searbădă după daruri inutile, va fi încântat să afle că poți avea parte de „cel mai plăcut Crăciun” într-un vagon înzăpezit în pustiu, petrecut alături de oameni pe care i-ai cunoscut de câteva ceasuri. Va fi de asemenea surprins să afle că darul adevărat este o punte de legătură între inima care dăruiește și cea care primește, căci Dragostea este bucuria de a face și altora bucurie, după spusele Sfântului Ioan Gură de Aur.

Savurați-le pe îndelete și lăsați-vă cuprinși de pace și de bucuria iubirii aproapelui, căci doar Dăruind, vei dobândi, așa cum atât de frumos îndemna Nicolae Steinhardt.

Gilbert este recunoscut, unanim, ca unul dintre cei mai buni medici de pe Insula Prinţului Eduard. Tată iubitor, responsabil şi apropiat de copiii săi, este, la rându-i, foarte iubit de cei mici. Vine, însă, momentul în care Anne se întreabă dacă ea, personal, mai ocupă locul pe care l-a ocupat în inima lui Gilbert, la începutul căsniciei lor, din urmă cu 15 ani!… Nu putem afla, decât citind cartea…

Continuarea romanului Povestitoarea

Am putea considera acest roman (deşi autoarea nu l-a numit aşa) al doilea volum al cărţii Povestitoarea, tradusă de editura noastră, în urmă cu câteva luni.

Apărut în 1913, Drumul de Aur îşi construieşte intriga în jurul aceloraşi personaje – Beverley, Felix, Felicity, Cecily, Dan, Sara Stanley („Povestitoarea“), ajutorul de la fermă, Peter, şi vecina, Sara Ray.

Prin ce întâmplări minunate vor mai trece copiii, care, de acum, cresc şi se transformă, încetişor, în adolescenţi, vă invităm să descoperiţi, pagină cu pagină, înaceastă nouă carte.

Ironizată mereu, iubită prea puţin, apărată încă şi mai puţin de singura fiinţă care o îndrăgeşte – Mama (căreia îi lipseşte curajul de a o înfrunta pe Bunică), Jane Victoria e stângace, timidă, interiorizată şi foarte nefericită.

Asta, până în ziua în care e invitată să-şi petreacă vacanţa de vară pe Insula Prinţului Eduard, împreună cu un tată pe care nu îl cunoaşte şi pe care, până atunci, îl credea mort.

Pregătită să-l deteste, va ajunge, dimpotrivă, în foarte scurtă vreme, să-l iubească din tot sufletul! Ce se întâmplase, oare, între părinţii ei, pentru ca Mama să îl părăsească pe Tată, când amândoi sunt atât de minunaţi şi pur şi simplu, făcuţi unul pentru celălalt? Mătuşa Irene şi Bunica Kennedy or fi având vreo urmă de vină, în despărţirea lor?

La toate aceste întrebări şi la multe altele, Jane va reuşi să găsească răspuns. Şi va descoperi că, uneori, visele se întâlnesc cu realitatea.

Pe nesimţite, aproape fără să ştie când, curajoasa Jane va câştiga pariul cu fericirea!

— Editorul

Cu toate că are acum șaisprezece ani și este învățătoare în Avonlea, tânăra Anne nu și-a pierdut nimic din firea ei visătoare și copilăroasă.
Fără a-și nesocoti îndatoririle pe care și le împlinește cu multă dăruire, ținând seamă de idealuri de neclintit, Anne rămâne aceeași copilă sensibilă, cu suflet curat și gingaș, fascinată de cutreierarea potecilor nebătătorite ale tărâmului închipuirilor.