Povestea imaginează prima călătorie a băiatului Isus înspre lerusalim, cu ocazia sărbătorii Paștelui, și înfățișează rând pe rând și din aproape în aproape treptele maturizării spirituale ale băiatului.

Fiecare dintre peripețiile din călătoria înspre magnifica cetate, întâlnirile pe care băiatul le are cu diverse personaje, căutările și trăirile sale sufletești din curțile Templului au menirea de a îndrepta atenția cititorului înspre transformarea lăuntricã ce se petrecea în inima și mintea băiețandrului Isus.

Dacă la pornirea din Nazaret este doar preaiubitul părinților săi, un băietan care însuflețește cu bucuria sa întregul grup de pelerini și care gustă din plin farmecul naturii din jur, cu fiecare întâlnire pe care o are, băiatul devine tot mai meditativ, tot mai dornic să facă „ceva” pentru a îndrepta lucrurile, pentru a-i scăpa pe oameni de sub puterea răului care îi stăpânește și de a reduce toate jertfele miilor de miei din curțile Templului la o singură jertfă, în care să moară un singur Miel.

Despre autor

Henry van Dyke (1852-1933) a fost un autor american, profesor și pastor prezbiterian. Pe parcursul a peste două decenii, a fost profesor de literatură engleză la Princeton, dar și la Universitatea din Paris. În 1913, fostul său coleg de clasă, președintele Wilson, l-a numit ministru pentru relațiile diplomatice cu Țările de Jos și Luxemburg. Ca om al bisericii, Henry van Dyke a fost foarte marcat de marile sărbători ale creștinătății – Nașterea și Învierea lui Isus Cristos – ceea ce l-a îmboldit să scrie mai multe povestiri referitoare la acestea.

Această povestire pătrunzătoare, scrisă în secolul al XIX-lea, explorează teme precum credința, sacrificiul și căutarea adevărului ilustrate în călătoria întreprinsă de Artaban, unul dintre magii mai puțin cunoscuți, care pornește în căutarea pruncului Mesia. Spre deosebire de călătoria celor trei magi care urmează steaua spre Betleem, călătoria lui Artaban pentru a-L găsi pe Regele născut de curând în țara iudeilor este marcată de obstacole, încercări și neașteptate ocazii în care să-și arate compasiunea.

Deși nu reușește să ajungă la destinație la timp pentru a-L întâlni pe Rege, dedicarea statornică a lui Artaban de a le întinde celor din jur o mână de ajutor îl conduce spre o înțelegere profundă: adevărata închinare nu stă în ritual, ci în dragostea și slujirea semenilor. În cele din urmă, Artaban află că sacrificiile sale l-au apropiat tot mai mult de divin și au fost o reverberare a mesajului că, atunci când le slujim celor mai neînsemnați, de fapt Îl slujim pe Rege.

Despre autor

Henry van Dyke (1852–1933) a fost un autor american, profesor și pastor prezbiterian. Pe parcursul a peste două decenii, a fost profesor de literatură engleză la Princeton, dar și la Universitatea din Paris. În 1913, fostul său coleg de clasă, președintele Wilson, l-a numit ministru pentru relațiile diplomatice cu Țările de Jos și Luxemburg. Ca om al bisericii, Henry van Dyke a fost foarte marcat de marile sărbători ale creștinătății – Nașterea și Învierea lui Isus Cristos – ceea ce l-a îmboldit să scrie mai multe povestiri referitoare la acestea.