Restaurarea identității pentru o viață ca cea a lui Iaebeț

Iaebeț a ajuns într-un punct în viața lui când a decis să se despartă de identitatea din trecutul său astfel încât să-și schimbe viitorul. El nu era un eșec total, dar niciun succes total. El știa că îl vor aștepta mari binecuvântări dacă reușește să-și depășească durerea. Durerea ne deformează identitatea și ne jefuiește de determinarea de a ne trăi visul de ceva mai mare. Durerea poate fi folosită în învățătură precum și pentru a corecta un comportament nedorit, dar, de asemenea, ea ne confiscă onoarea din centrul identității, care este esențială pentru a trăi un destin cu scop. Când visele noastre se lovesc de durere, necredința își bate joc de noi, de viitorul nostru și de credința noastră. Această carte nu vorbește despre a ne clădi caracterul prin răspunsuri corecte la evenimentele dureroase, ci mai degrabă despre cum să sfărâmăm limitările pe care durerea ni le-a creat în interiorul identității noastre. Iaebeț nu era dispus să îndure o viață trăită sub durerea care i-a jefuit încă de la naștere identitatea. El a avut o viziune pentru viitorul său la care a ajuns folosind patru adevăruri strategice. El avea nevoie să știe cine este pentru a fi binecuvântat de Tatăl. El știa că Tatăl îi va da mai mult. Oare noi știm? Iaebeț nu și-a permis să rămână mut? Oare noi ne permitem?

Tatăl tău, moștenirea ta

Fiul risipitor nu a vrut să trăiască în prezența tatălui său. Fiul cel mare nu a știut cum să trăiască în prezența tatălui său. Amândoi aveau aceeași problemă – își doreau petreceri fără tatăl lor. Fiul cel mic și-a irosit partea de moștenire, în timp ce fiul cel mare a muncit ca un sclav în mijlocul ei – încercând să dobândească ceea ce a refuzat să primească. Cererea este un privilegiu al fiilor, o autoritate ascunsă orfanilor.

Dumnezeu, Creatorul întregii omeniri, Își dorește să îți fie Tată. Când ucenicii I-au cerut lui Isus să-i învețe să se roage, primele două cuvinte pe care le-a spus El, „Tatăl nostru”, au dat tonul și au stabilit realitatea întregii rugăciuni. Dacă aceste două cuvinte nu ne cuprind inima, celelalte cuvinte își pierd contextul, precum și favoarea implicită care vine din acea relație personală dinamică.

Există anumite chei pentru a ne primi moștenirea care sunt absolut necesare împlinirii destinului nostru. Fiul risipitor a fost restaurat prin dragostea și mila tatălui său, însă ceea ce i-a completat și împuternicit viața a fost celebrarea tatălui său. Haina ta cea mai bună se află în dulapul Său. Este timpul să intri în celebrarea Tatălui!